adela & sasha davidescu

Duminica care a trecut a fost asa cum auzisem. S-a lasat cu o petrecere. Am plecat de acasa frumos imbracat imediat dupa masa de pranz. Am ajuns la un local numit Plugaru. Acolo, lume multa. Aproape toti pe care ii cunosc roiau prin jurul meu. Trec repede din brate in brate, toata lumea ma tine sa ma plimb. Nasa Alina ma duce peste tot. Nasa Corina abia se mai apleaca de burtica. Nu te agita, ca stiu de pe vremea cand se agita mami cat de zbantuit eram.

E cam fum aici si multa lume. Muzica e cam tare si deja am obosit de cat m-am plimbat. As sta jos. Numai bine, au adus si scaunul in care stau cand iau masa. Mancare or fi adus? Vad ca ei au niste farfurii pe masa si mananca de zor. Am aterizat in scaun. E bine, ma mai odihnesc si eu. Oricum, la cate blituri am luat in ochi, nu prea mai pot. Simt ca mi-au legat parul in varful capului. Inca sper sa mai fie o gluma si sa nu-mi taie parul.

Iar se strang in jurul meu. Hopa, apare si o tava. Cu diverse chestii pe ea. Hiii, uite o chestie mai mare cu manere rosii. La ce s-o folosi asta?! O fi grea, stai sa vad ….. Ooooo ce tipati asa ?! Am gresit cu ceva, uff … huauuuu hai sa plang ca poate ma lasa in pace, ce am gresit?! …gata am scapat de ei, ce invalmasala acolo …ce o fi chestia aia cu manere rosii ?! …nici n-am apucat sa ma uit bine la ea. Gata, ma aduc inapoi pe scaun. Iar apare tava. Nu mai e patentul ala ciudat. Pacat. Dar uite o carticica. E noua, n-am mai vazut-o. Hai sa o iau. Uff, iar o cascada de blituri. Macar de data asta nu a mai tipat nimeni. Hai sa vedem cu ce e cartea. Oameni buni, iar nu mai am aer …. dar acum am prins metoda sa fac loc …. wauuuuu. Gata am iesit din invalmaseala dar m-au pacalit si mi-au luat si cartea din mana. Si era asa frumos colorata. Lasa ca o mai prind eu. Sa termin cu plansul ca poate mai aduc tava aia. Mai erau lucruri interesante pe ea. Sa vedem. Hai ca vine iara. Acum nu ma mai reped. Deci, ce mai e: un stilou, am mai vazut d’astea si te faci cu dare albastre pe fata cand te joci, nu e bun; mai e un inel dar nu e foarte interesant; o pensula care habar n-am ce sa fac cu ea; niste hartii cu fete de oameni de care are si tata in portofel si cand le iau sa ma joc imi spune ca sunt cah si sa nu bag in gura,…daca sunt cah, nu iau; hehe uite si cheile lui Bunelu’ de la masina … imi da Bunelu’ cheile?! pai cu ce mai mergem acasa?! …. nu, nu imi plac; mai e ceva acolo …. seamana cu un soarece. Chiar e un soarece …are si codita .. o musca?! Sa pun incet mana sa vad daca se misca?! …gata sa-l apuc … nu pot! Iar chiote si tava dispare. Cam asta e! Apare carticica si si acel soarce ciudat numit mouse. Clestele ala frumos cu picioare rosii insa nu-l mai vad. Pacat, ala mi-a placut cel mai mult. Mama ma linisteste si imi spune ca voi primi clestele de la nasu’ Toni, dar acum are el putina treaba cu el. Nasule, pai nu ma iei si pe mine cand il folosesti sa vad cum se lucreaza cu el?! Poate iti dau si o mana de ajutor.

Tocmai cand credeam ca am scapat ma mai pun odata pe scaun si fara prea multe comentarii, nasa Corina harsc…baga foarfeca si imi taie motul facut in cap. Barbarilorrrrrrr…haaaaaammm. Cred ca plang degeaba. Am vazut-o pe mama cu bucata de par in mana. Acum, s-a dus. Ce sa mai fac, nici macar sa plang nu mai merita.

Deja sunt epuizat, toate chiotele si bulucul de oameni pe mine. Parca as dormi putin. SuperBuni stie intotdeauna si ma ia in brate. Se pare ca o sa mergem acasa. Sunt in masina la Bunelu’ si ochii mi se inchid usor … a venit mos Ene … e cald si bin. Motorul lui Bunelu’ se aude tot mai incet. Ne auzim….

A trecut si ziua mea. Sarbatorita cu mult fast si in mai multe reprize. Oricum cea mai importanta se pare ca tot duminica se va consuma, cand se va intampla totusi ceva cu parul meu. Nu sunt sigur, dar sper sa nu fie grav, pentru ca abia incepuse sa aiba si el o forma cat de cat.

Sa revenim insa la ziua mea. Tin sa le multumesc tuturor care s-au gandit la mine, care m-au salutat si intr-o ordine relativ aleatoare am sa incep sa insir si sper sa nu uit pe nimeni: Bunelu’, superBuni, Mamaia, Matusa Dana si Dragos, nasa Corina si nasu’ Toni, nasa Alina si nasu’ Zahei, Catalin, Cornelia si verii mei de la Alexandria, unchiu Gabi si matusa Andreea din America, Mihaela, Gruia si Marius, Ruxi, ?, Matei si Alex, Carmen si Ion, Ruxa si Rigli, Laura si Dragos, Ramona si Andrei, Adriana si Alex, Catalina si Dinu, Pujtiu de la tata de la servici, buniMona si Bunelu’ Grisa, Carmen si Titi, Alice, Ilinca si Mugurel, si restul care acum nu imi vin in minte.

La fel de impresionanta a fost si lista de cadouri unde ca de obicei campioana detasata a fost matusa Dana impreuna cu Dragos. Da, am primit primul meu trike cu lant adevarat si frane. Nu mi-a fost frica deloc pe el desi e destul de maricel pentru mine. Inca nu ajung bine la pedale dar pana la primavara sper sa mai cresc sa ma pot plimba cu el prin parc. Preferatele mele, cartile s-au inmultit in colectia mea prin cadourile de la superBuni, Ruxa si Rigli. Toate sunt frumoase si imi plac foarte mult… si trenuletul, si masinile (chiar daca mama si tata nu le-au scos din cutie, m-am jucat si asa cu ele). Renul balansoar primit de la Laura si Dragos e tare haios. Marius si Mihaela pot sa fie linistiti deoarece geaca de iarna imi vine foarte bine. Chiar si felicitarile venite ca pe vremuri prin posta mi-au placut tare mult. Asa de mult ca am si ros ceva din ele.

Tati a venit acasa cu un pom mare care miroase frumos….dar cam inteapa. De fapt a venit cu doi, dar unul e pentru matusa Dana. Ce or face si cu pomii astia ca mai si inteapa cand pui mana pe ei?!

Chiar acum, in timp ce scriu in jurnal, pregatesc si niste filme noi pentru sectiunea de video. Nu uitati sa verificati si acolo ultimele noutati. Week-end placut si aveti grija cu cozile din magazine.

Azi e ziua mea! Si sunt tare fericit …….

Am auzit eu si nu e gluma. Vor sa ma taie la par! I-am auzit cum comploteaza. Oare ce vor sa taie, ca oricum nu e prea mult. Maine e ziua mea. Fac un an. Nu stiu care e legatura, dar se pregateste ceva. Ce-i drept, cadou de ziua mea de la D-na doctor Calapod am primit o gratiere de o luna la vaccin. Se putea si mai bine. Sa fi fost totusi cutia de bomboane care am dus-o la clinica?! Nu stiam ca au asa efect.

Daca trec si week-endul asta cu tot parul in cap e bine. Acum va las. Am primit de voie pentru iesit afara si ma plimb. Mai curge nasul, dar se rezolva si asta. Si chiar si roseata din gat se duce si ea incet. Sunt numai gata sa-l astept pe Mos Craciun!!!

Gata, am facut-o si pe asta. Mi-am facut curaj si am zis ca se poate. L-am vazut eu pe Gruia cum mergea singur. Trebuie sa merg si eu. Cat de greu poate fi? Mi-e totusi atat de frica. Cand te tine cineva de ambele maini e foarte usor. Pot chiar sa si alerg. Dar singur? …Reusesc?

Hai, macar pana in coltul patului. Nu pare prea departe. Cred ca sunt vreo patru pasi maxim. Si apoi ma prind de marginea cealalta. Gata, am desprins o mana. Nu nu trebuie sa ma mai las in jos, trebuie sa pasesc. Huhuhuhu ! Gata, unu, doi, buuuf. Ei, eram atat de aproape. Inca doi pasi si reuseam. Oricum a fost tare distractiv. Trebuie neaparat sa mai incerc. Poate ma dumiresc si cu echilibrul asta cum e. Trebuie sa imi iasa si traversarea asta de pat. E bine ca pentru moment cad pe salteauna asta moale.

Va las acum trebuie sa plec sa exersez, buuuf. Ups, sus si de la capat!

Se pare ca treaba cu raceala e intr-o continua ameliorare. In doar doua zile se pare ca aproape am scapat. Au ajutat mult sfaturile D-nei doctor Calapod si marile inventii ale zilelor noastre sub numele de sirop Nurofen si Panadol.

De dimineata tot dau tarcoale prin hol si ma uit de un loc unde sa-mi pun si eu ghetele ca sa le gaseasca Mosul. Mama insa e fantastica, a reusit sa insire trei perechi de adidasi, iar tata mai are si el doua. superBuni si Mamaia stau si ele cu botinele inghesuite. Poate prind si eu un loc mai bun, si eventual sa-l vad pe Mosu’. Am auzit ca e tare batran si foarte bun si ……. opa, gata?! cand a venit?? Ghetele tuturor sunt pline de dulciuri. Peste adidasii mei inghesuiti cu greu intr-o parte stau doua banane. Nu e rau, totusi, comparativ cu ceilalti, se pare ca n-am fost asa cuminte. La mama si la bunici era plin. Nici la tata nu era mai putin. Cate doua – trei ciocolate si multe bomboane. Eu inca nu mananc asa ceva, asa ca nu ma supar.

Ne mai vedem noi la anu’ Mosule cand o sa ma fac mare si o sa pot roade bomboane.

Pana atunci, sper ca Mosu’ sa fi ajuns pe la voi toti, cu drag. La multi ani pentru superBuni Nicoleta care isi serbeaza ziua numelui. Sarbatorile vin, Sarbatorile vin …. si la mine vine si petrecerea de un an.

Cred ca am racit si situatia nu-mi place deloc! Corpul frige destul de tare si pe termometru arata 38.8 grade! Abia am reusit sa inghit laptele de dimineata deoarece ma tine ceva in gat. Ma ia cu tremurici, va las acum. Revin cand o sa ma simt mai bine. Mama si tata tre sa o sune pe D-na doctor Calapod sa vedem ce e de facut.

Va tin la curent cu ce sa mai intampla, acum mai beau un supliment de lapte. Asta e bun macar cand esti bolnav – primesti cam tot ce iti doresti fara nici o problema.