Dec
27
2007

Cu par mai putin

Duminica care a trecut a fost asa cum auzisem. S-a lasat cu o petrecere. Am plecat de acasa frumos imbracat imediat dupa masa de pranz. Am ajuns la un local numit Plugaru. Acolo, lume multa. Aproape toti pe care ii cunosc roiau prin jurul meu. Trec repede din brate in brate, toata lumea ma tine sa ma plimb. Nasa Alina ma duce peste tot. Nasa Corina abia se mai apleaca de burtica. Nu te agita, ca stiu de pe vremea cand se agita mami cat de zbantuit eram.

E cam fum aici si multa lume. Muzica e cam tare si deja am obosit de cat m-am plimbat. As sta jos. Numai bine, au adus si scaunul in care stau cand iau masa. Mancare or fi adus? Vad ca ei au niste farfurii pe masa si mananca de zor. Am aterizat in scaun. E bine, ma mai odihnesc si eu. Oricum, la cate blituri am luat in ochi, nu prea mai pot. Simt ca mi-au legat parul in varful capului. Inca sper sa mai fie o gluma si sa nu-mi taie parul.

Iar se strang in jurul meu. Hopa, apare si o tava. Cu diverse chestii pe ea. Hiii, uite o chestie mai mare cu manere rosii. La ce s-o folosi asta?! O fi grea, stai sa vad ….. Ooooo ce tipati asa ?! Am gresit cu ceva, uff … huauuuu hai sa plang ca poate ma lasa in pace, ce am gresit?! …gata am scapat de ei, ce invalmasala acolo …ce o fi chestia aia cu manere rosii ?! …nici n-am apucat sa ma uit bine la ea. Gata, ma aduc inapoi pe scaun. Iar apare tava. Nu mai e patentul ala ciudat. Pacat. Dar uite o carticica. E noua, n-am mai vazut-o. Hai sa o iau. Uff, iar o cascada de blituri. Macar de data asta nu a mai tipat nimeni. Hai sa vedem cu ce e cartea. Oameni buni, iar nu mai am aer …. dar acum am prins metoda sa fac loc …. wauuuuu. Gata am iesit din invalmaseala dar m-au pacalit si mi-au luat si cartea din mana. Si era asa frumos colorata. Lasa ca o mai prind eu. Sa termin cu plansul ca poate mai aduc tava aia. Mai erau lucruri interesante pe ea. Sa vedem. Hai ca vine iara. Acum nu ma mai reped. Deci, ce mai e: un stilou, am mai vazut d’astea si te faci cu dare albastre pe fata cand te joci, nu e bun; mai e un inel dar nu e foarte interesant; o pensula care habar n-am ce sa fac cu ea; niste hartii cu fete de oameni de care are si tata in portofel si cand le iau sa ma joc imi spune ca sunt cah si sa nu bag in gura,…daca sunt cah, nu iau; hehe uite si cheile lui Bunelu’ de la masina … imi da Bunelu’ cheile?! pai cu ce mai mergem acasa?! …. nu, nu imi plac; mai e ceva acolo …. seamana cu un soarece. Chiar e un soarece …are si codita .. o musca?! Sa pun incet mana sa vad daca se misca?! …gata sa-l apuc … nu pot! Iar chiote si tava dispare. Cam asta e! Apare carticica si si acel soarce ciudat numit mouse. Clestele ala frumos cu picioare rosii insa nu-l mai vad. Pacat, ala mi-a placut cel mai mult. Mama ma linisteste si imi spune ca voi primi clestele de la nasu’ Toni, dar acum are el putina treaba cu el. Nasule, pai nu ma iei si pe mine cand il folosesti sa vad cum se lucreaza cu el?! Poate iti dau si o mana de ajutor.

Tocmai cand credeam ca am scapat ma mai pun odata pe scaun si fara prea multe comentarii, nasa Corina harsc…baga foarfeca si imi taie motul facut in cap. Barbarilorrrrrrr…haaaaaammm. Cred ca plang degeaba. Am vazut-o pe mama cu bucata de par in mana. Acum, s-a dus. Ce sa mai fac, nici macar sa plang nu mai merita.

Deja sunt epuizat, toate chiotele si bulucul de oameni pe mine. Parca as dormi putin. SuperBuni stie intotdeauna si ma ia in brate. Se pare ca o sa mergem acasa. Sunt in masina la Bunelu’ si ochii mi se inchid usor … a venit mos Ene … e cald si bin. Motorul lui Bunelu’ se aude tot mai incet. Ne auzim….

Written by Radu in: Sasha, aniversari, dupa nastere | Tags: , , |

1 Comment »

  • Titi says:

    Hello Dez-Motatule,
    Mi-a placut cum ti-ai exprimat (prin intermediul Tatei evident) impresiile din aceasta zi pe care o vei revedea si prin pozele si flimuletele facute de multi din cei prezenti.
    Mie mi-a parut rau ca nu ai luat de pe tava cheile de la masina lui Bunelul, intrucat convenisem toti ca … ce iei de pe tava al tau este.
    Apropos, sa-i ceri lui Nasul Tony clestele cu manere rosii pe care l-ai luat primul si a declansat acele tipete care te-au speriat si te-au facut sa si plangi.
    Mi-a parut bine ca te-ai linistit cand ai ramas singur cu Buni si Bunelu iar in masina ai si adormit (de, erai obisnuit cu ea inca de anul trecut cand ai facut prima calatorie de la maternitate pana acasa) iar Buni ti-a prezis ce vei deveni cand vei crste mare.
    Te mai pup inca odata si pentru ziua de Sf. Stefan iar maine dimineata ne vedem din nou.
    Te saruta,
    Bunelu

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL


Leave a Reply

Powered by WordPress. Theme: Aeros.