adela & sasha davidescu

Traim in Bucuresti un Craciun tipic Californian. O vreme cat sa nu te duci la plaja, zapada doar artificiala adusa cu basculanta in fata vilelor de bogatani, mall-uri pline de fitosi si fitoase care nu se hotarasc intre o geaca Lacroix sau YSL, agitatie maxima si masini de lux parcate stramb in subteranele magazinelor.

Toata lumea se uita la televizoarele din masini sau din statiile de metrou incercand sa intre in atmosfera de Craciun. Un trecator agitat sa prinda un autobuz iti harsaie pe fata cateva ramuri de brad. Culegi in viteza un con, doua si iti indesi mai bine pe cap caciula cu coarne de ren. Luminite sclipesc peste tot. Pacat ca se reflecta in negrul asfaltului in loc de albul zapezii.

Cam asta e Craciunul de Bucuresti, mai mult unul in stil californian decat unul laponian. Si totusi, cu ochii la vechile vederi postale va doresc sa aveti parte de un Craciun intr-o cabana pierduta in zapada, cu ninsoare ce bate la geam si un balansoar ce scartaie in fata focului, cu cel drag in brate si cufundati sub o patura calduroasa, cu o cana de vin fiert in mana si o bucata de cozonac aromat. Iar daca toata aceasta simplitate pare atat de greu de atins va doresc macar sa inchideti ochii pentru o secunda si sa simtiti Craciunul asa. Sarbatori Fericite!!!

Sasha: Eu am facut doi ani si doua zile.

Adela: Iar eu am facut doua luni si doua zile.

Sau cum ar veni, doi ani, doua luni si doua zile. Suntem doi frati, avem doi parinti, doua bunici, doua matusi si chiar doua perechi de nasi. Mai sunt doua zile pana la Craciun. Totul se invarte in jurul lui doi, si e normal pentru ca suntem noi doi, cele mai pretioase cadouri de Craciun pe care mama si tata le-au putut primi vreodata. Intr-un post imediat dupa nastere vorbeam de primul si prima. Acum am ajus in sfarsit si la postul de doi.

Sunt doi ochi mari si limpezi in care stralucesc luminitele Craciunului si care rad din tot sufletul cu gandul la frumoasele cadouri.

Suntem noi doi, Adela si Sasha cei mai buni frati din lume, doi copii fantastici care ne iubim mult unul pe celalalt, parintii, bunicii, matusile si unchii, nasii si pe toti cei dragi.

Va pupam cu drag si va dorim din ambele suflete un Craciun minunat si un an care vine de doua ori mai bun!

Am observat eu de mult ceva in neregula, dar se pare ca banuielile mele incep sa prinda contur. Pot sa afirm fara nici un fel de tagada, … Ela nu are cuc!

Dar e mica, cine stie, poate ii creste, …. sau poate nu. Cred ca trebuie sa mai intreb la gradinita pe tema  asta sa ma dumiresc

Vine Mos Craciun. Dar inainte de asta vine ziua mea. Si ca orice sarbatoare, trebuie tratata ca atare … adica cu o petrecere pe cinste. Marti, 16 Dec am petrecerea de pom de Craciun la tata la servici. Am auzit ca acolo va veni Moshul prima data. Apoi pe 18 imi serbez ziua la gradinita. Cristina impreuna cu mama si tata mi-au pregatit multe surprize si abia astept sa vad cum o sa iasa. Pe langa Sara si ceilalti copii de la gradi, i-am invitat si pe Matei si Gruia, cei doi amici ai mei. Sper sa poata ajunge pentru ca o sa ne distram pe cinste. La doar o zi distanta, pe 19 va fi petrecerea de Craciun a gradinitei unde se pare ca isi va face aparitia Moshul a doua oara. Pe 20 va fi chiar ziua mea de nastere pe care cel mai probabil o voi sarbatori mai restrans, in familie. Pe 24 seara urmeaza sa facem bradul si sa asteptam sa vina Moshul cu multe cadouri. Programul e foarte incarcat si sper sa fac fata cu brio.

Ne vedem cu povesti si poze de la evenimente.

Ieri a venit tata sa ma ia de la gradinita. Profitam de situatie si mai mergem si in plimbare. Chiar daca e seara si e deja intuneric bine afara facem o tura pe la topoganele din spate de la Ciresarii. In plus, e frumos sa te plimbi cu masina.

Cand sa plecam din parc, inainte sa ma sui pe scaun, deschid cotiera. Pe prostioara mea clasica din masina de la tata si ma distreaza cum ma cearta tata de fiecare data ca nu am voie acolo. Apuc un mic borcanel. Mare minune, tata ma lasa cu el. Ori nu e atent ori e in toane bune. Ne suim pe scaun si plecam. Incep sa zdrangan cutia si ceva zornaie inauntru. Am vazut eu, mama si tatadeschid cutia si apoi baga ceva colorat in gura. He, he, ce forma are?! Si mai e si colorata in rosu. Hai, la gurita. Incep sa o mestec usor dar parca nu ii vine sa cada pe gat. Nici nu trebuie, are un gust tare bun si chiar si un lichid dulce la mijloc. Ce tare.

Tati, cei cu frana asta?! Ups, am uitat sa fac scandal si clar am devenit suspect. Dupa ce a oprit masina tata se intoarce spre mine si ma citeste dintr-o privire.

- Ce faci mah cu ciunga in gura?!

- O mestec, zic in sinea mea si ii arunc o privire de mielusel.

Nu tine, tata se intoarce si extrage toata guma din gura mea, chiar daca o facusem in doua bucati si una am incercat sa o pitesc sub limba. Asta e. Am mestecat totusi prima mea guma, si mi-a placut. Acum tre sa vanez sa vad pe unde mai prind astfel de bunatati. Cica sunt pentru copii de la trei ani in sus, iar eu n-am nici doi.

Ramane totusi amintirea acestei prime ciungi.

Cred ca s-a intamplat ceva ca week-endul asta a tinut o zi in plus. Mi-a placut chiar tare mult asta. Inca o zi de aventuri cu mama si cu tata acasa, sau prin alte parti la plimbare. Dimineata am fost la plimbare cu masina si apoi ne-am oprit si am vazut multe masini, masini si mai mari, masini cu rotile prinse intr-o bretea care tata zice ca sunt tancuri. Oricum, toate aveau un maner mare de care sa le apuci indreptatat inainte. Apoi am vazut multe masini si motoare cu nino-nino si inghetati de frig am ajuns acasa. La buni, unde am papat si apoi m-am pus pe joaca. Cum acest pus pe joaca nu e de multe ori pe gustul celor mari am fost dus acasa cu certuri. Si culcat.

Cand m-am trezit pe seara, am inceput sa ma joc de-a fantoma. Parintii mei sunt cam plicticosi si stau prea mult cu Adela in brate. Cu mine cine se mai joaca. Macar dati-o pe sora mea sa ma joc cu ea. Nici asta nu se poate, nu?!

Atunci ma joc de-a fantoma. E simplu, iei paturica cu puiu si o pui in cap. Faci bau-bau si cand toata lumea e speriata bine, dai paturica la oparte. Am invatat sa si merg cu paturica in cam. Ma invart cu ea in jurul mesei. Acum ma duc cu ea in cap chiar si la tati la bucatarie. Sunt cea mai tare fantoma. POC. WUUUUAAAAAUUUU. Se pare ca nu sunt cea mai tare fantoma, sau chiar daca sunt, nici cea mai tare fantoma nu se poate pune cu zidul din marginea bucatariei.

WUUUAAAUUU, ce doare. Tata se repede, ia o lingura mare de metal, ma ia in brate, ma duce in dormitor la ei si mi-o pune pe frunte. Tati, e foarte interesant dar cucuiul creste sub ochii tai pe cealalta parte a capului. Il las sa vad cand se prinde. Nu se prinde. Intr-un final ii spune mama.

Acum am inca o jucarie. Sunt o fantoma cu lingura si bat in cutia Disney. Am renuntat la patura. Dauneaza grav sanatatii.