S-au intamplat multe in saptamana care a trecut. A fost o frenezie pe care am inceput sa o simt. Schimbari de program, vizite, se vedea ca urma sa se intample ceva. Si incet, incet am intrat in centrul atentiei. Mama are multa grija de mine, si sta cu mine, dar nu tot timpul. Iar eu vreau sa stea tot timpul. Mai ales cand vine si Sasha acasa raman uitata in fotoliul meu verde. Iar cand trebuie sa adorm e si mai greu … ma iau in brate si mama si tata, iar mie nu imi place deloc in brate. Am o senzatie ciudata si nu ma simt bine deloc. Si plang. Mult.
Astfel, saptamana a inceput cu o vizita la domnul doctor Craiu. Mie imi place mult la domnul doctor. Am stat cat de cuminte am putut sa ma analizeze si se pare ca am dat bine. Spre sfarsit insa, a venit iar acea stare si am inceput sa plang. Se pare ca am ceva, totusi, iar domnul doctor m-a trimis la ecografie. Posibil reflux gastro esofagian. Ecograful din februarie va dovedi daca sunt doar mofturile mele sau chiar e ceva. Totusi starea mea rea ar putea fi de la asta. Si daca nu sunt doar fitzele mele si chiar imi vine amar in gura si ma arde pe esofag?! La asta se gandeste cineva?! Se pare ca da. Mama se gandeste tot timpul si e foarte atenta cu mine. Si eu incerc sa fiu fata cuminte.
Apoi a venit ziua de vineri. Noi schimbari de program si iar vizita la CMU. De data asta nu mai era domnul doctor Craiu. Am mers sa imi pun cercei. Tata a ales pentru mine unii cu pietricica verde. Sunt foarte frumosi si abia astept sa ma mandresc cu ei. Dar cui, ca nu mai venise nimeni in vizita la mine de mult timp. Urma totusi sa se intample ceva.
Sambata de dimineata am avut confirmarea. Abia ma trezisem si eu si vad patru capete aplecate deasupra patului meu. Toti se uitau cel putin la fel de curioasi ca mine. Unchiul Cata, matusa Cornelia si cei doi verisori. Apoi, balca, balca prin brate. Asta e mamaia, o recunosc dupa rasul puternic si colorat. Deja ma simt bine. A venit sa ma vada cineva. Mama ma imbraca. Iar mergem in vizita. Cred ca stiu, asta e, mi-a povestit Sasha. Trebuie sa fie baita din casa lui Doamne-Doamne. Mi-a povestit el. Esti in centru atentiei, Toata lumea se uita doar la tine. Trebuie sa ma concentrez, sa dau bine. Zambesc cat pot.
Plec cu mama cu masina. Ajungem la biserica si acolo ma simt deja coplesita. O gramada de oamenii, unii pe care ii vedeam pentru prima data se perida prin fata mea. Incerc sa am cate un zambet pentru fiecare. Ma mai gandesc totusi daca ma fac foto-model sau hostess. Nu-i usor deloc. Si mi-e si cam frig. Sunt preluata de matusa Dana. Mai nou nasa Dana. Ma pune aproape la orizontala, in brate … Nuuuuu … iar nu-mi place … Yach… uuuuuaaaauuuu. E rau. Aerul rece e bun. Cu toate astea starea aceea nu prea imi trece.
Imi place cum imi vorbeste parintele Victor. Vocea lui aduce liniste in orice suflet. Intram in biserica. Acolo cantarile se aud si mai frumos. Ma mai linistesc si eu desi bine nu-mi este. Vine momentul de care am auzit de la fratele meu. Ma aseaza pe o masa si ma dezbraca. Parintele vine si ma ia. Oare o fi ca la baita de seara?! …. bleach … nu am timp sa ma dezmeticesc si corpul meu e cufundat cu totul. Brrrr. Si inca odata. Chiar si a treia oara. N-a fost chiar asa de rau. Mi-e putin frig. Prosop?
Gata acum tre sa ma imbrace. Alo?!… ce faceti cu atatea blitzuri pe mine. Mai usor, stati sa-mi pun ceva pe mine. Gata, acum sunt decenta. Putem continua sedinta foto. Whauuu, ce haine frumoase. E bine ma simt deosebit. Am uitat se de starea nasoala. Ceva s-a schimbat pentru mine. Sunt inundata de zeci de priviri admirative. Sunt fericita. Zambesc la toti. Ajung si la mama si tata in brate. Gata nu ma mai simt deloc ratusca cea uitata. Acum sunt Crestina, si toti au venit pentru mine. Haideti sa petrecem!!!
Afara a iesit soarele. Ca si fratele meu, am facut primavara in mijlocul iernii. Mi-a povestit el, ca si la Botez la el a fost la fel. Aerul racoros imi intra in mari iar soarele ma gadila pe nas. Sunt in brate la nasa Alina si sunt fericita. Mergem spre local unde urmeaza sa fie petrecerea. In spate tata vine gafaind cu fotoliul. Mi-ati adus si fotoliul. Excelent.
Sper sa ne distram pe cinste. O sa revin cu poze, si poate chiar si cu filme! Dumnezeu sa ne ajute si sa ne pazeasca!