Azi mi-am depasit cu mult recordul de ieri. Dupa cel 8 ore petrecute azi pe perfuzii, vechiul record de ieri de 4 ore pare o joaca de copil. Cam asa si este. La 8 ore trebuie insa dexteritate maxima, chiar daca 6 din ele sunt somn. Poate ca sunteti curiosi cum am ajuns aici. La un moment dat am fost si eu. Iacata si povestea:
Lunea trecuta m-am cam “incalzit” la gradinita. Betty a semnalat evenimentul. Marti la pranz i-au chemat pe ai mei sa ma ia acasa. Faceam deja 40C temperatura. A fost oribil. Pusee de peste 40 combinate cu frisoane. Am mers de urgenta la CMU. Aici, eveniment fericit, am dat peste domnul doctor pediatru Mihai Craiu. Un doctor deosebit. Tot ce stie si d-na Calapod se pare ca de la d-nul Mihai a invatat. Am aflat ce am: amigdale infectate si otita in ambele urechi. Sa mai zica cineva ca sunt intr-o ureche. Nu dom’le, sunt in doua. Am plecat de la d-ul Craiu cu tratament si cu trimitere de analize si vizita ORL.
Facut analize la MedLife, pentru stafilococi, testul scurt si testul lung. Cel scurt a fost gata destul de repede si chiar negativ. Cu zambetul pe buze si temperaturi inca mari am mers miercuri la d-na Rizescu la CMU la control. Dupa o vizita scurta m-am ales si cu tratament de antibiotic pentru ca germenii erau pana pe limba. Alegerea antibioticului nu a fost insa si pe placul stomacului meu. Eritromicina, ce urma sa o fac in 3 doze de 5 ml a fost cum a fost in prima seara dar in a doua, s-a declansat dezastrul. Niste senzatii de voma nemaiintalnite. Am golit instalatia continuu. Tot ce bagam in stomac lua liftul instant.
Vineri dimineata prin amabilitatea fetelor de la CMU am aflat nr. de tel al d-lui Craiu si l-am contactat. Cu toate ca era pe picior de plecare din tara nu m-a lasat asa si ne-am vazut la Centrul de ingrijirea copilului “Alfred Rusescu” de pe bulevardul Tei.
Aici a urmat ziua de vineri cu intepaturi, analize, branule 4 ore pe perfuzii. Sambata de dimineata cand totul parea ca intra cat de cat pe un fagas, am luat laptele de dimineata. N-a fost foarte mult dar suficient cat sa tapetez pe jos prin bucatarie. Hai iar la spital unde dupa alte analize d-nul doctor Cochino a luat o decizie care m-a “cablat” vreo 8 ore: hidratare o ora, no-spa o ora si glucoza 6 ore – o punga plina de 500ml.
Acum am ajuns acasa si am cat de cat energie sa mai scriu pe blog. Merg cu Buti si Titi la plimbare. La 10 seara ne distram iar … doza noua de antibiotic … intravenos. Noroc cu branula.
Un week-end minunat va doresc si voua.