adela & sasha davidescu

A venit si petrecerea mea de un an. Sunt fetita si probabil stiti ca orice fetita se simte bine cand este in centrul atentiei. Ei bine, am fost. Inca de dimineata au inceput emotiile dar ca sa fiu fresh am bagat un somn, numai bun. Apoi cand m-am trezit deja venisera acasa primii invitati, respectiv unchiul Cata, matusa Cornelia, Theo si Mirci. Cu putina intarziere ca orice viitoare vedeta, am auns la Hobby Club la Bianca unde toata lumea ma astepta. Toti s-a uitat atent la mine, m-au admirat, m-au luat in brate sau au facut o mica plimbare cu mine. Am intrat repede in camera copiilor unde m-am jucat cu jucariile primite si cu ceilalti copii.

Spre pranz, am fost pusa in scaunul meu. urma un moment important. Toata lumea s-a strans in jurul meu. Nasul Zahei mi-a intins o tava. Pe tava multe lucruri. Mi-au cazut ochii pe un card. Avem si noi acasa multe carduri cu care se joaca Sasha. M-am gandit sa iau unul in acelasi timp am vazut o hartie frumoasa si albastra. Am intins si cealalta mana si am apucat-o. Hmm, nu e chiar hartie, e plastic. Inseamna ca se roade bine.

Extaz in audienta, tipete, aplauze. Pana sa apuc sa aplaud si eu putin, pac, au si zburat din mana. Tava este intinsa inca odata. De sub o gramada de lucruri sticleste ceva. E chiar o sticulta mica. Indind mana, iar audienta iar in extaz: parfum, bineinteles. A treia oara tava vine. Examinez de data aceasta atent ce a mai ramas: stilou, vergheta, fard, ruj, papiota de ata, foarfeca si carte. Cartea este buna. Cartea mi-a plaut intotdeauna. Dupa ce o rasfoiesc pot sa o si rod daca nu ma vede nimeni. Imi place foarte mult. Ma mai uit odata dar restul obiectelor chiar mi se par inutile. Merg pe carte, e sigura. Audienta ma felicita pentru ultima data in timp ce simt frimituri cum imi cad in cap. O turta enorma face umbra deasupra mea si frimituri in par.

Dupa ce e bucatita primesc in sfarsit si eu o bucata. Hmm, e buna, mai vreau. Poate alta data ca apare si un tort. E la fel de mare, doar ca e roz si are un ursulet pe el. Scrie ADELA si are o lumanarica aprinsa. Fratele meu, saritor ca de obicei vine si ma ajuta cu suflatul. Gata! Lumanarea este stinsa si urmeaza un ultim ropot de aplauze. Apoi ma retrag cu buni si mamaia la odihna in timp ce restul raman la petrecere. M-am distrat pe cinste, si am fost centrul atentiei. Lumea m-a laudat ca am fost cuminte. Cum as putea sa fiu altfel cand toata lumea ma iubeste si roieste in jurul meu.

Aceasta e povestea turtei mele de un an, dupa care am ramas cu o mare bucurie si cu un banut pe care e lipita cu ceara lumanarii de botez o mica bucata din parul meu. Va pup cu drag. Ne vedem cu poze si filmulete.

Duminica care a trecut a fost asa cum auzisem. S-a lasat cu o petrecere. Am plecat de acasa frumos imbracat imediat dupa masa de pranz. Am ajuns la un local numit Plugaru. Acolo, lume multa. Aproape toti pe care ii cunosc roiau prin jurul meu. Trec repede din brate in brate, toata lumea ma tine sa ma plimb. Nasa Alina ma duce peste tot. Nasa Corina abia se mai apleaca de burtica. Nu te agita, ca stiu de pe vremea cand se agita mami cat de zbantuit eram.

E cam fum aici si multa lume. Muzica e cam tare si deja am obosit de cat m-am plimbat. As sta jos. Numai bine, au adus si scaunul in care stau cand iau masa. Mancare or fi adus? Vad ca ei au niste farfurii pe masa si mananca de zor. Am aterizat in scaun. E bine, ma mai odihnesc si eu. Oricum, la cate blituri am luat in ochi, nu prea mai pot. Simt ca mi-au legat parul in varful capului. Inca sper sa mai fie o gluma si sa nu-mi taie parul.

Iar se strang in jurul meu. Hopa, apare si o tava. Cu diverse chestii pe ea. Hiii, uite o chestie mai mare cu manere rosii. La ce s-o folosi asta?! O fi grea, stai sa vad ….. Ooooo ce tipati asa ?! Am gresit cu ceva, uff … huauuuu hai sa plang ca poate ma lasa in pace, ce am gresit?! …gata am scapat de ei, ce invalmasala acolo …ce o fi chestia aia cu manere rosii ?! …nici n-am apucat sa ma uit bine la ea. Gata, ma aduc inapoi pe scaun. Iar apare tava. Nu mai e patentul ala ciudat. Pacat. Dar uite o carticica. E noua, n-am mai vazut-o. Hai sa o iau. Uff, iar o cascada de blituri. Macar de data asta nu a mai tipat nimeni. Hai sa vedem cu ce e cartea. Oameni buni, iar nu mai am aer …. dar acum am prins metoda sa fac loc …. wauuuuu. Gata am iesit din invalmaseala dar m-au pacalit si mi-au luat si cartea din mana. Si era asa frumos colorata. Lasa ca o mai prind eu. Sa termin cu plansul ca poate mai aduc tava aia. Mai erau lucruri interesante pe ea. Sa vedem. Hai ca vine iara. Acum nu ma mai reped. Deci, ce mai e: un stilou, am mai vazut d’astea si te faci cu dare albastre pe fata cand te joci, nu e bun; mai e un inel dar nu e foarte interesant; o pensula care habar n-am ce sa fac cu ea; niste hartii cu fete de oameni de care are si tata in portofel si cand le iau sa ma joc imi spune ca sunt cah si sa nu bag in gura,…daca sunt cah, nu iau; hehe uite si cheile lui Bunelu’ de la masina … imi da Bunelu’ cheile?! pai cu ce mai mergem acasa?! …. nu, nu imi plac; mai e ceva acolo …. seamana cu un soarece. Chiar e un soarece …are si codita .. o musca?! Sa pun incet mana sa vad daca se misca?! …gata sa-l apuc … nu pot! Iar chiote si tava dispare. Cam asta e! Apare carticica si si acel soarce ciudat numit mouse. Clestele ala frumos cu picioare rosii insa nu-l mai vad. Pacat, ala mi-a placut cel mai mult. Mama ma linisteste si imi spune ca voi primi clestele de la nasu’ Toni, dar acum are el putina treaba cu el. Nasule, pai nu ma iei si pe mine cand il folosesti sa vad cum se lucreaza cu el?! Poate iti dau si o mana de ajutor.

Tocmai cand credeam ca am scapat ma mai pun odata pe scaun si fara prea multe comentarii, nasa Corina harsc…baga foarfeca si imi taie motul facut in cap. Barbarilorrrrrrr…haaaaaammm. Cred ca plang degeaba. Am vazut-o pe mama cu bucata de par in mana. Acum, s-a dus. Ce sa mai fac, nici macar sa plang nu mai merita.

Deja sunt epuizat, toate chiotele si bulucul de oameni pe mine. Parca as dormi putin. SuperBuni stie intotdeauna si ma ia in brate. Se pare ca o sa mergem acasa. Sunt in masina la Bunelu’ si ochii mi se inchid usor … a venit mos Ene … e cald si bin. Motorul lui Bunelu’ se aude tot mai incet. Ne auzim….