adela & sasha davidescu

E seara si ma intorc de la buni. Am luat-o prin fata blocului desi e mai ocolit. Probabil din cauza ca prin spate e inca flescaiala mare. Eu am cizme, dar tata nu. Trecem pe la Camelia si luam niste cremwurst pentru dimineata. Apoi imediat dupa colt e chioscul lui Veliant. Acolo poti vedea in vitrina o gramada de lucruri bune: Barni, Pepito, Kinder. Tata pare sa se opreasca. Nu tre sa pierd momentul:

- Doamna! Doamna!

- Ia zii puisor, ce vrei?

- Doamna, vreau un Pepito! ma duc in dreptul ferestrei sa-i arat ce Pepito vreau. O vad cum il ia si in scurt timp tata mi-l da in mana. Doamna se intoarce apoi la treaba ei.

- Doamna, doamna!

- Da puisor, mai vrei ceva?

- Doamna, asta de pe Pepito e un bucatar!

- …

Ii explicam ceva tare interesant, dar se pare ca inventarul pe care il facea parea mai interesant. Cred ca habar nu avea ca asta de pe Pepito e un bucatar. Tata zambea. Imi place mult de tot de tata cand zambeste. Si cand ma lasa sa mananc Pepito chiar si inainte de baita de seara.

Sasha: Eu am facut doi ani si doua zile.

Adela: Iar eu am facut doua luni si doua zile.

Sau cum ar veni, doi ani, doua luni si doua zile. Suntem doi frati, avem doi parinti, doua bunici, doua matusi si chiar doua perechi de nasi. Mai sunt doua zile pana la Craciun. Totul se invarte in jurul lui doi, si e normal pentru ca suntem noi doi, cele mai pretioase cadouri de Craciun pe care mama si tata le-au putut primi vreodata. Intr-un post imediat dupa nastere vorbeam de primul si prima. Acum am ajus in sfarsit si la postul de doi.

Sunt doi ochi mari si limpezi in care stralucesc luminitele Craciunului si care rad din tot sufletul cu gandul la frumoasele cadouri.

Suntem noi doi, Adela si Sasha cei mai buni frati din lume, doi copii fantastici care ne iubim mult unul pe celalalt, parintii, bunicii, matusile si unchii, nasii si pe toti cei dragi.

Va pupam cu drag si va dorim din ambele suflete un Craciun minunat si un an care vine de doua ori mai bun!